Citeva ginduri

Ana Bazac a avut ideea si ambitia sa coordoneze un proiect de nisa al filosofiei sociale, si anume, tema datoriei, fie vazuta filosofic, sociologic, psihologic, fie juridic, istoric si economic, pentru ca toate aceste studii sunt concretizate intr-un volum care chiar asa se numeste Datoria, avand subtitlul Pespectiva multidisciplinara (Editura Academiei, 2011). Autoarea isi intituleaza studiul personal Datoria bucuriei de a trai si societatea, din care ne dam seama de complexitatea problematicii prin abordarile ontologice, fenomenologice si psihologice.

Înca de la inceput, aflam despre natura duala a datoriei: este impusa de societate dar  si introiectata de individ ca simt al raspunderii, idee matrice pe care se bazeaza ulterioara argumentare.  Din cite intelegem, datoria bucuriei de a trai este echivalenta cu a fi in „serviciul” celuilalt (fortind putin asocierea atingem preceptul religios: cel mai mare dintre voi sa devina servitorul celuilat).

Sigur, ca ne-a interesat perspectiva psihologica pe care Ana Bazac o retine facând apel la teoria structuralista a lui Piaget. Se incearca explicarea “naturii umane” (as putea zice) care percepe datoria la nivel de cunoastere dar si la nivel de comportament. Cele doua putind, sau nu, sa fie in discordanta. Pentru copilul mic, jocul se da intre reguli aduse din afara si introiectarea lor, între morala heteronoma si morala  autonoma. Intelegem ca ingurgitarea de reguli apartinind de fapt adultului, autoritatii, nu este suficienta, formarea morala se construieste in raporturile sociale de cooperare. Morala heteronoma  – morala autonoma sunt tratate si in termeni de morala ca reciprocitate si morala ca datorie sau fals si autentic. Dar, se uita ca indivizii pot actiona  in relatie cu ceilalti dupa criteriul produsului activitatii.

Ne intereseaza cine sunt cei care aleg falsul (profesoara de filosofie ne da un raspuns scurt –  cei cu „constiinta morala slaba”) si cine si cum sunt cei caracterizati prin autenticitate. Si mai mult, ne intereseaza cum se explica in cazul unuia şi aceluiasi individ coexistenta falsului, a moralei reciprocitaţii, cu puterea si capacitatea de a realiza lucruri deosebite. Psihologii raspund simplu: aptitudinile nu coreleaza cu atitudinile. Dar cum vad filosofii? Cum implicarea in activitatea de performanta si/sau medii culturale de nivel inalt nu isi pune amprenta si asupra conduitei celor in cauza?

Aniversare

Anul acesta se implinesc 150 de ani de la nasterea lui Gustav Klimt. Nu stiu multe despre viata acestui pictor simbolist vienez dar m-a impresionat intotdeauna combinatia dintre pictura abstracta si capetele de femei parca decupate din fotografiile inceputului de secol XX. Ca si cum o figura clasica  de papuse este atasata unui corp din lumea noua a modernismului, efemer si abia schitat.