miercuri, 2 februarie 2011

De-a-ndoaselea


Pămîntu-i sus şi ceru-i jos
Era întoarsă lumea în miniaturi medievale
Pe atunci alt cap avea picioare
Era cu siguranţă inversiunea condiţiei umane

miercuri, 26 ianuarie 2011

GameOfCards: Bibliografie ICT

GameOfCards: Bibliografie ICT







Bibliografie

Tehnologia informaţiei  şi societatea

1.      Ambrosi, A., Peugeot, Valerie, Pimienta, D., Word Matters: multicultural perspectives on information societies, edit. C & F, 2005.
  1. Anderson, Chris, Coada lungă. De ce viitorul inseamna sa vinzi putin din toate, Bucuresti, Curtea veche, 2009
  2. Drăgănescu, M., Societatea informaţională şi a cunoaşterii. Vectorii societăţii cunoaşterii în Societatea Informaţională. Societatea cunoaşterii. Concepte, soluţii şi strategii pentru România, Bucureşti, Academia Română, 2001
  3. Drăgănescu, M., Cultura şi societatea cunoaşterii, http://www.racai.ro/~dragam/CULTURA&SC.pdf
  4. Jarvis, J., Ce ar face google ?, Bucuresti, Editura Publica 2010

6.      Shirky, C., Here comes everybody. The Power of Organizing Without Organizations, London, Penguin, 2008

  1. Melody, Williams, Electronic network, social relations and changing structure of knowlewdge in communication theory today, in Communications theory today,  Stanford University, 1994.
  2. Preston, Paschal, Reshaping communications technology, in New media and politics, Sage, 2011
  3. Page si Pellier (ed.), Territoires de la communication, L Harmatton, Paris, 2001
  4. Trippi,  Joe, The revolution will not be televised, ReganBooks, 2004
xxx The cluetrain manifesto,  Rick Levine, Christopher Locke, Doc Searls, David Weinberger, 1999.

 TEMATICA


Impactul ICT (information and communication technologies) asupra societatii

·        (Impact social asupra inteligentei, motivatiei, comunicarii, afectivitatii, socializarii, personalitatii etc.)
  • Relationare si feedback cibernetic intre societate si ICT
  • ICT. Societatea bazata pe cunoastere
  • Educatie pentru societatea cunoasterii/a informatiei
  • Roluri sociale ale ICT
  • Globalizare si ICT
  • Comunicarea mediata de computer
  • Etica si cibernetica/informatica
  • e-Health
  • e-Skills. Alfabetizare in lucrul pe computer
  • e-Learning
  • e-Communities
  • Echipe virtuale  (Comunicarea virtuala si rezolvarea de probleme)
  • Informatici sociale si sisteme informatice sociale
  • Strategii nationale pentru ICT
  • Comunitati virtuale
  • e-Jurnalism
  • Reclama in mediul virtual

ICT si sectorul Academic

  • Educatie si practica pentru e-science
  • Arta si stiinte e-sociale
  • WEB 2.0
  • Cercetari colaborative bazate pe Internet
  • e-Learning
  • Metodologiile cercetarii (comunicarii) online
  • e-Publishing

ICT si sectorul privat


  • e-Business. Aplicatii mobile business
  • e-Comert
  • e-Banking
  • e-Service
  • e-Management
  • e-Payment
  • Abuz prin internet la locul de munca
  • Licitatii online



ICT si sectorul public


  • e-Government
  • Crime online
  • e-Administration, e-public Services
  • Cetateni si guvern intr-o societate bazata pe cunoastere
  • Informatici, vot si partide politice





miercuri, 12 ianuarie 2011

InnoCentive

Pentru cei interesati, recomand un site care propune probleme extrem de diverse din domeniul stiintific  si asteapta solutii. Cele mai bune solutionari sint platite. Onorariile sint deja afisate pe site. 
Tastati, asadar,  InnoCentive.

marți, 11 ianuarie 2011

Occident - criza


Multă vreme, Occidentului i s-a cîntat prohodul. Oswald Spengler, creator al circularităţii civilizaţiilor, încerca să demonstreze etapa de bătrîneţe şi, deci, de disoluţie în care se găseşte cultura occidentală. René Guénon vedea Criza lumii moderne în lipsa de tradiţii şi de adevăruri revelate. Victor Hugo vorbea şi el de corespondenţa dintre perioada vîrstelor omului şi cele traversate de umanitate, actualmente aflîndu-ne la nivelul unei maturităţi urmată de posibilă anchiloză şi mers spre exitus.
            Ce înseamnă criză? Înlăturarea unor valori fără a fi înlocuite cu altele care să coordoneze cel puţin  egal, dacă nu mai mult, domeniul pe care îl structurau cele vechi. Poate că la o astfel de concluzie a crizei s-a ajuns, într-un fel, prin regretul indivizilor faţă de nostalgia trecutului sau speranţa unui viitor mai bun. Poate, dintr-o altă perspectivă, datorită faptului că Occidentul (prin Occident înţelegem cultura vestică în opoziţie cu cea estică, orientală) a fost la fiecare nouă generaţie, nouă etapă, aşa cum se întîmplă într-o societate dinamică, în căutarea unei ordini principiale. De multe ori, Occidentul a fost supus unei dezorientări cauzată de contestarea, criticarea şi respingerea criteriilor de ordine pentru valori, aşa cum se produce odată cu diferitele revoluţionări de domeniu, de pildă, momentul J.J. Rousseau în cel social, Nietzche în cel al filosofiei care serveşte ideologiei sociale etc., sau a diferitelor schimbări de paradigmă din ştiinţa modernă care au indus incertitudinea precum cele datorate lui  Einstein şi Heisenberg. Nimic nu mai părea sigur, exista caracter de provizorat în idee ca şi în viaţa noastră cea de toate zilele.
           



sâmbătă, 8 ianuarie 2011

Blue Air - o companie in cadere libera


La Blue Air, raritatea consta in ceea ce inseamna normalitate si punctualitate pentru alte companii aero. As vrea sa tip in gura mare (asta este si una din functiile de catarsis ale blogurilor) sa se stie ce firma de doi bani si aia gauriti este Blue Air. Din pacate este singura care opereaza pe aeroportul din Malaga unde am stat 5 ore in plus fata de ora anuntata de decolare. Asemanator si la plecarea din Bucuresti. Oare asa stau lucrurile de cand nu il mai au pe Racaru - bun manager care acum s-a mutat la Antaly?  Oare N. Iordache nu intelege ca pariaza prea multi bani  (sau prea putin, poate) pe un cal mort?
Previziunea mea este clara: Blue Air este in faliment. Sa ma cautati peste un 1 an cind va fi declarat oficial falimentul ei si sa-mi spuneti:
Asa e!

sâmbătă, 18 decembrie 2010

Inversiunea condiţiei umane


Lămurirea Saturnaliilor, sărbători romane  oarecum ciudate, ne-a lăsat-o într-o interpretare de excepţie Macrobius Theodosius. Într-o anumită perioadă a anului, la Roma, stăpânii şi sclavii mâncau şi se veseleau împreună, primii servindu-i pe cei din urmă. Această inversiune a situaţiilor, întreaga răsturnare a ,,locurilor“ stăpânilor şi sclavilor era celebrată în amintirea epocii de aur când în cer domnea Saturn şi oamenii trăiau ca zeii, cu inima liberă de nelinişti. Dar pe lângă acest sens, festivitatea, prin grotescul ei, nu făcea decât să accentueze anomalia unei altfel de situaţii.
Dacă începutul anilor ´90 a scos la iveală persoane obscure, dubioase, anunţâ nd zorii răsturnării societăţii, situaţia a căpătat proporţii în ultima perioadă. Astfel, valorile devin nonvalori şi emit pretenţii de ,,formatori“ a diferitelor dimensiuni ale vieţii sociale culturale. Aşadar, societatea  este reprezentată de ,,sclavi“, ai inculturii, ai avariţiei, ai banului, deghizaţi în oameni liberi, în creatori  de opere, producători de bunuri etc.
Istoria se repetă. Pe undeva parcă sunt reluate vremurile lui ´46, cu singura diferenţă că cei de acum şi-au construit peste noapte diplome. Şi unde anume? La facultăţi precum Bioterra, Atheneum sau la facultatea din ...Herculane (cum este cazul unui primar ales).
În această dezordine rezultată din răsturnarea realului, sensul adevărat este înfăţişat de oameni ce joacă rolul unor manechine efemere: persoane  propulsate de afaceri necurate în fruntea unor judeţe care ne fericesc periodic  cu imaginea lor pe posturile TV, indivizi care pun pe masa comisiei de jurizare nici mai mult nici mai puţin decât 40 de studii publicate într-un singur an pentru a deveni profesori universitar şi foşti plutonieri ajunşi dintr-odată generali, profesori universitari şi conducători de doctorate.
Asemenea inversări de jos în sus au fost de multe ori percepute în istorie, când manifestări aidoma, avem ştire, erau sărbătorite cu aceeaşi frenezie şi în Egiptul antic şi în versiuni celtice. Problema care se pune nu este neapărat a celor aflaţi în ,,susul“ piramidei, a ,,conducătorilor conducătorilor“, cum se exprima un cunoscut, de acum, filosof de televizor, ci a receptorilor situaţiei. Ce fac aceştia? Îi lasă în continuare pe politicieni de mâna a treia să îi reprezinte, pe cei care până mai ieri băteau la porţile liceului seral să fie azi profesori universitari, pe foşti infractori dovediţi să se intituleze azi oameni de afaceri respectabili, sub motiv că ,,acesta este sistemul“.
Descoperim trei tipuri din publicul ,,privitor ca la teatru“. Prima, a  celor mulţi, caracterizaţi prin starea de pasivitate şi de fascinaţie în faţa spectacolului oferit seară de seară de TV. Pe locul doi se situează indivizii aflaţi în stare de ignoranţă, bulversaţi de multitudinea de evenimente şi conflicte artificial create cu scopul de a mixa şi mai mult criteriile de orientare. Asta este mulţimea care confundă constelaţiile de  pe bolta cerului cu stelele pe care le lasă labele raţelor în mlaştină.
 Şi în final, îi avem pe cei extrem de puţini care au curajul de încercare de schimbare şi de reinstalare a unei ordini  normale, de întoarcere la condiţia iniţială a omului care se bucura de o stare edenică, înţelegând prin aceasta tendinţa către o stare de moralitate şi adevăr. Dar aceştia sunt arătaţi cu degetul şi etichetaţi precum personajul cervantesc, Don Quijote, considerat neconform cu timpurile trăite, tocmai pentru că se aude departe strigătul lui:   ,,Aca, es el reves“ (aici e de-a-ndoaselea).